Gradul de îndatorare arată ce parte din venitul tău lunar net se duce deja pe rate și alte datorii către bănci sau IFN-uri. Băncile îl calculează înaintea oricărei cereri de credit, pentru că le spune cât de mult din bugetul tău mai rămâne liber după ce plătești obligațiile curente.
La calcul intră toate ratele lunare către instituții financiare: creditul de nevoi personale sau ipotecar, plata minimă a cardului de credit, un overdraft folosit, rata la leasingul auto sau la o finanțare pentru electrocasnice cumpărate în rate. Nu intră chiria, utilitățile sau alte cheltuieli curente care nu implică o bancă sau un IFN.
Cum se calculează
Formula e simplă: aduni toate ratele lunare active, împarți suma la venitul net lunar eligibil și înmulțești cu 100. Rezultatul e procentul care arată gradul tău de îndatorare.
Venitul eligibil nu coincide întotdeauna cu suma de pe fluturașul de salariu. Pentru veniturile variabile (bonusuri, comisioane, chirii încasate sau venit dintr-un PFA), băncile aplică reguli proprii, de regulă o medie pe ultimele luni și, uneori, doar un procent din acea sumă.
Ce praguri aplică băncile din România
Gradul maxim de îndatorare nu e o recomandare de bun-simț, ci o regulă impusă de Banca Națională a României prin Regulamentul nr. 17/2012, modificat prin Regulamentul nr. 6/2018 și în vigoare din 1 ianuarie 2019.
Limitele actuale sunt:
40% din venitul net lunar, pentru credite în lei
45% din venitul net lunar, pentru un credit ipotecar destinat achiziției primei locuințe (plafonul standard, majorat cu 5 puncte procentuale)
20% din venitul net lunar, pentru credite în valută
25% din venitul net lunar, pentru credite în valută destinate primei locuințe
Sunt plafoane maxime legale, valabile pentru toate băncile și IFN-urile. O bancă poate aplica intern o limită mai strictă, mai ales când venitul tău vine dintr-o singură sursă sau are un istoric scurt.
Cât de mare ar trebui să fie, de fapt, gradul tău de îndatorare
Plafonul legal de 40-45% nu înseamnă că e înțelept să împrumuți chiar atât. Majoritatea consultanților financiari recomandă să rămâi sub 30% din venit, pentru că un buget dus la limită nu mai lasă loc pentru o cheltuială neprevăzută (o reparație la mașină, o problemă medicală sau o lună cu venit mai mic decât de obicei).
Cu cât gradul tău de îndatorare e mai mic, cu atât ai mai multă marjă să accesezi un credit nou sau să treci mai ușor peste o perioadă dificilă, fără să rămâi blocat cu rate pe care nu le mai poți susține.
Exemplu de calcul
Pentru un venit net de 3.000 lei pe lună, rata lunară maximă acceptată de bancă este de 1.350 lei, dacă e vorba de un credit ipotecar pentru prima locuință, respectiv 1.200 lei pentru orice alt tip de credit sau dacă debitorul mai are deja o locuință în proprietate.
Dacă acel debitor are deja o rată activă de 400 lei la un credit de nevoi personale, suma disponibilă pentru un credit nou scade cu exact atât. Rămân 800, respectiv 950 de lei, în funcție de tipul creditului nou solicitat.
Cum îți verifici rapid gradul de îndatorare
Cea mai simplă variantă este să aduni singur toate ratele active și să faci împărțirea de mai sus, dar un calculator online scutește de erorile de rotunjire și de uitat vreo rată din calcul.
Pentru cine vrea mai multe detalii despre cum diferă aplicarea reglementării BNR de la o bancă la alta, ghidul dedicat gradului de îndatorare de pe blogul 123Credit intră punctual pe acest subiect.
Ce se întâmplă dacă depășești gradul de îndatorare
Dacă cererea ta depășește pragul legal, banca nu poate aproba creditul în forma respectivă, indiferent cât de curat e istoricul tău de plată.
Soluțiile obișnuite sunt o perioadă de rambursare mai lungă, care scade rata lunară, un avans mai mare la un credit ipotecar sau plata în avans a unei datorii existente, ca să eliberezi loc în calcul.
Gradul de îndatorare rămâne, dincolo de reglementare, un calcul simplu: cât din venitul tău se duce deja pe datorii și cât loc mai rămâne pentru una nouă. Îl cunoști dinainte, eviți surpriza unui refuz la bancă și poți negocia condițiile de pe o poziție mai informată.